Buna dimineata dragii mei,

Astazi iar m-am trezit cu noaptea in cap dar aveam de facut ceva important de dimi si nu puteam sa dorm gandindu-ma ca am lasat lucrurile neterminate. Ca de fiecare data mereu imi spun sa nu le mai las pe ultima suta de metri ca nu stiu ce probleme mai pot aparea pe parcurs dar de fiecare data reusesc sa le finalizez cu putin timp inainte sa expire termenul final. Sa fie oare de vina zodia ? Sa fie de vina felul meu de a fi, asta ramane o dilema pentru mine si cred ca asa va ramane pana la finalul vietii mele. Am tot sperat ca o sa ma schimb dar deja au trecut 30 de ani si nu am reusit sa fac mare lucru in aceasta privinta iar zodia Gemeni va ramane mereu a mea nu am cum sa o modific. Poate ca asta e si farmecul meu aparte, poate ca lucrurile facute pe ultima suta de metri insotite de multa adrenalina ca am senzatia ca nu le termin la timp imi ies mai bine decat daca as avea mai mult timp la dispozitie si as sta prea mult sa le analizez. Sa nu credeti despre mine ca nu-mi dau silinta sa le fac la timp dimpotriva insa am mari probleme cu gestionarea timpului personal si parca nu reusesc sa fac nimic cum trebuie. Poate ca am obosit si am nevoie de o pauza dar sincera sa fiu nu imi vine sa renunt la  nimic din ceea ce fac momentan. Poate pe parcurs voi renunta la lucrurile mai putin importante insa mai intai de toate trebuie sa realizez care sunt acestea si sa incerc sa ies putin din starea asta de oboseala si de stres care m-a cuprins in ultima vreme.

Cate ganduri adunate  in aceasta dimineata de Decembrie!!!

Sunt mamica si asta imi ocupa tot timpul si mamicile stiu de ce pot sa afirm acest lucru.

Meseria de mamica se poate spune ca este cea mai frumoasa meserie din lume dar in acelasi timp este o meserie extraordinar de grea. Ca mama niciodata nu ai timp si nu ai voie sa dai gres si trebuie mereu sa fii pregatita sa te ocupi de cei mici indiferent de situatie si nu ai voie niciodata sa te plangi ca nu faci fata.

Eu am doua comori, doi baietei nazdravani care imi fac viata mai frumoasa si ma fac sa ma simt implinita si fericita in fiecare zi. Ma uit la ei in fiecare zi cum cresc si imi dau seama cat de norocoasa ca ii am in viata mea si ma rog la bunul Dumnezeu sa aiba grija de ei, sa ii oroteasca de rele si sa ii ajute sa aleaga calea cea dreapta in viata, sa fie sanatosi si fericiti. Cred ca orice mama face acest lucru in fiecare zi si isi doreste tot ce e mai bun pentru copilul ei.

O zi din viata mea poate fi considerata banala de anumite persoane insa nu ma intereseaza acest lucru. 90% din timp mi-l petrec alaturi de copiii mei si asta ma face fericita. Este ca un job bine platit si la care te duci cu drag zi de zi ca sa descoperi ceva nou. Primesc zilnic bonusuri de la copiii mei , cate un pupic, un zambet, o imbratisare calda, lucruri care nu pot fi cumparate nici macar cu toti banii din lume. Am ales sa stau acasa cu copiii mei sa ii vad cum cresc si sunt mandra de aceasta decizie si daca as putea sa dau timpul procedai la fel as proceda. Nimic nu se poate compara cu acest privilegiu!

Astazi 18 Decembrie 2015 baietelul meu cel mare, Andrei a inceput sa faca „curatenie” printre carti si am descoperit printre acestea o agenda veche din anii de facultate in care pe langa orarul de la facultate si niste numere de telefon am gasit cateva pagini de jurnal personal si o mica poezie care mai degraba suna a declaratie de dragoste care suna cam asa :

Daca norii n-ar mai plange,

Si iubirea n-a murit,

Hai sa ne mai dam o sansa

Si sa o luam de la inceput!

Frumoase versuri  nu-i asa? In spatele acestor versuri se afla o fata de 20 de ani care suferea din dragoste. Se vede acest lucru nu-i asa?

Eu sunt autoarea acestor versuri si e adevarat ca in acea perioada eram foarte suparata si traiam o mare dezamagire in dragoste. Simteam ca ma doare sufletul si ca viata mea nu mai are niciun sens fara persoana iubita alaturi de mine. Eram indragostita pana peste cap si nu puteam sa ma resemnez ca baiatul pe care il iubeam nu ma mai voia in viata lui si sufeream nespus de mult din aceast motiv.

Am ramas uimita ce ganduri aveam pe atunci, nu mi vine sa cred ca tocmai eu am scris acele randuri din jurnal, ca pe atunci credeam ca viata mea nu mai are sens daca el nu ma primea inapoi in viata lui. Sufeream ca imi facusem planuri alaturi de acea persoana, ma visam mireasa, imi doream copii cu acea persoana si totul parea imposibil de rezolvat. Acum dupa ce au trecut anii imi dau seama ca am plans atatea nopti ca o naiva si nu-mi vine sa cred ca nu mai vedeam niciun lucru bun in viata mea. Poate acum ar trebui sa ma duc la sotul meu si sa ii reprosez ca m-a facut sa sufar si sa plang ca a fost un orgolios si ne-am purtat ca doi copii rasfatati.

Sambata pe 19 Decembrie 2015 Stefan, copilul nostru cel mic implineste frumoasa varsta de 4 luni. Cat de repede trece timpul, inca imi vine greu sa cred ca s-a facut baietel mare. Bebe e un dolofan imi e foarte drag de el ca e mancacios, e alaptat exclusiv inca din prima zi de viata si nu stie ce inseamna biberonul. Fiind la a doua experienta ca mamica mia fost mai usor de aceasta data in ceea ce priveste alaptarea. La Andrei, primul baietel,procedura de alaptare a fost una anevoioasa presarata pe alocuri cu lacrimi si suspine, cu neincredere si sentimente de vina. Andrei a fost mai lenes, nu avea putere forta sa traga, nu aveam sfarcurile formate ,imi producea rani. Din toate aceste motive copilasul meu refuza sa ia in greutate asa ca toti ma sfatuiau inclusiv mama mea, sa ii dau completare lapte praf. Mi s-a spus chiar ca laptele meu nu este bun pentru copil, o alta tampenie pe care eu nu o cred nici in ziua de astazi. Cum sa nu fie laptele de mama bun pentru copil? Toti isi dau cu presupusul, toti fac acuzatii iar saraca tanara mamica incepe sa se simta vinovata, se simte neputincioasa, simte ca nu isi face bine datoria de mama, ca nu stie ce e bine si ce nu e bine pentru copilul ei. Cred ca toate mamicile trec prin  aceasta etapa de nesiguranta de stres si nu puteam fi tocmai eu o exceptie de la regula. Trebuie sa recunosc ca m-am panicat initial, nu am stiut cum e bine sa procedez, eram pe punctul de a da crezare parerilor celor din jur si sa ii dau copilului meu lapte praf si totusi nu am facut-o! Ceva m-a oprit, sa fie oare instinctul matern care si-a facut simtita prezenta? Nu am cedat presiunii, am gasit solutia salvatoare, am folosit pompa de muls si ii dadeam copilului meu completare dar nu lapte praf, ci tot lapte de mama. Am facut acest lucru pana ce copilul meu s-a invatat sa suga el suficient, si da sunt mandra de mine pentru ca am reusit!

Zilele acestea m-am gandit ca este cazul sa fac o noua achizitie personala pentru confortul si pentru „nemurirea sufletului meu”

Asa ca am pornit in cautare de aparate de facut cafea pentru ca asta imi doream de ceva timp si din pacate nu am reusit  sa duc la bun sfarsit achizitia acestui aparat care il cosider indispensabil in gospodaria noastra.

Sa nu credeti insa ca achizitia acestui aparat este pentr mine una usoara dimpotriva, sunt o fire foarte pretentioasa, ma hotarasc si ma razgandesc de o mie de ori inainte de a cumpara un obiect, indiferent de forma sau de valoarea acelui obiect, asa sunt eu mai sucita, noroc cu cei din familia mea ca s-au invatat cu mine si au o rabdare de fier si ma sfatuiesc de fiecare data si ma ajuta sa ma decid.

Sa revenim la cafetiere, de vrut vreau, de bani am facut rost, am facut economii in ultima vreme, acum mai ramane doar sa ma decid asupra aparatului minune. Ce cafetiera sa aleg oare? Sa fie una clasica care foloseste cafea macinata sau una profesionala care rajneste cafeaua pe loc sau poate o cafetiera cu capsule?

Toate aceste variante le-am luat in calcul si le-am cantarit si aproape ca ma e hotarasem asupra unei cafetiere profesionale care rajneste cafeaua instant, ador mirosul si gustul cafelei proaspat macinata cand deodata am intrat pe internet pe un anume site si am vazut o cafetiera foarte interesanta de care nu auzisem pana acel moment.

Sincera sa fiu forma deosebita m-a atras sa citesc despre ea si sa o iau in calcul pentru viitoarea mea achzitie. Se numeste Arzum Okka si se spune despre aceasta cafetiera ca reinvie  traditia cafelei la ibric, dar nu orice cafea, cafeaua la ibric autentic turceasca. Acum, sa fim seriosi, cine nu iubeste cafeaua turceasca la ibric, eu pur si simplu o ador. Tare mult mi as dori sa il incerc, as fi preferat sa am ocazia sa vad intai ce face, sa gust cafeaua, sa ma conving eu singura ca ceea ce se spune despre aparat este adevarat. Din pacate nu am nici o cunostinta care sa-l fi achizitionat. Sa ma risc, sa nu ma risc asta ramane de vazut, trebuie sa ma decid pana la Craciun!

Voi ce parere aveti despre Arzum Okka? L-ati incercat?

Va spuneam in articolul trecut ca mi-am amintit de o melodie de a Denisei Lumea doarme eu n-am somn, o melodie pe care am ascultat-o zi si noapte de zeci de ori orin diferite cai tv, radio, cd-uri, casete sau direct la calculator. Imi placea Denisa foarte mult, si acum imi mai plac anumite melodii, mai ales astea vechi care mi-au marcat adolescenta.

Cred ca foarte multi adora mai mult melodiile mai vechi decat muzica actuala.

Sincera sa diu acum nu am nici o melodie care sa imi intre asa de mult la suflet, pe cand atunci aveam nu una, nu doua ci mult mai multe cantece de diferite genuri muzicale.

Am in suflet anumite melodii pe care nu crd ca o sa le uit vreodata, Voltaj ramane formatia mea de suflet iar melodia lor cu 20 de ani mi-a marcat copilaria. De la Voltaj imi plac multe melodii care imi plac foarte tare. Mi-a placut si Albinuta si 20 si multe altele/.

Mi-a placut foarte mult si formatia 3 SE care anul acetsa a si reusit sa se uneasca din nou , imi plac foarte mult piesele lor pline de energie, sensibilitate. Imi place de ei foarte mult si chiar imi doresc sa reziste sa nu se mai destrame aceatsa minunata formatie.

Imi place foarte mult si Delia. Pe Delia am desoperit o pentru prima fata cand facea parte din formatia N and D si de atunci o urmaresc peste tot, la televiizor, la radio etc.

Voi ce muzica ascultati? Veche sau noua, clasica sau moderna, rock dance sau pop. muzica face parte din viata noastra, versurile sunt inspirate din viata de zi cu zicu. EU una nu as putea sa traiesc nicio zi fara muzica,!

In aceasta perioada acsult un alt gen de muzica, ascult colinde care prevestesc venirea Craciunul !Nu i asa ca e minunat?