Aplicatiile motoarelor electrice sunt extrem numeroase ca si domeniile in care aceste pot fi folosite, s-ar putea spune ca motoarele electrice propulseaza lumea inainte, iar uneori, cum se intampla in cazul lifturilor, in sus.
Din punct de vedere al constructiei, lifturile moderne nu sunt altceva decat o platforma care este ridicata sau coborata prin mijloace mecanice. Aceasta platforma traverseaza pe verticala un put, oprindu-se la diferitele nivele ale cladirii in care se afla, in functie de preferintele si necesitatile utilizatorilor. Lifturile moderne sunt folosite atat pentru transportul calatorilor cat si pentru transportul marfurilor si a altor materiale. In cazul lifturilor pentru calatori, platforma este transformata intr-o cabina care se poate inchide sau deschide prin intermediul unui set de usi. Scopul cabinei si al usilor este de a preveni caderea accidentala a pasagerilor in putul liftului.
Exista patru tipuri de lifturi: cu tractiune, hidraulice, pneumatice, cu auto-propulsie. Dintre acestea doar cel cu tractiune si cel cu auto-propusie folosesc motoare electrice pentru miscare, iar cel auto-propulsat, care este folosit in general in domeniul constructiilor poate utiliza si motoare pe combustie.
Lifturile cu tractiune pot fi atat cu cat si fara angrenaje, ambele versiuni folosind atat motoarele cu curent continuu, dar si cu curent alternativ, in special atunci cand acestea din urma sunt folosite impreuna cu angrenaje cu frecventa variabila. Un exemplu bun din categoria lifturilor cu tractiune, si unul care reprezinta o inovatie relativ recenta sunt lifturile fara o camera a masinilor, introduse in anul 1996. Inaintea aparitiei lor ascensoarele aveau nevoie ca in interiorul cladirii in care sunt instalate sa existe o camera (deobicei subterana) care sa contina toate mecanismele, motoarele si angrenajele liftului. Inovatia aceasta a eliminat nevoia pentru o astfel de camera, plasand toate aceste elemente chiar in putul liftului. Acest lucru a fost posibil in mare parte si datorita spatiului redus ocupat de motoarele electrice. Crearea de spatiu suplimentar nu este insa singurul avantaj, aceste tipuri de lifturi fiind mai eficiente energetic (cu 70%-80% mai putina energie consumata decat un lift hidraulic), au costuri reduse, pot opera la viteze mai mari si au un nivel al zgomotului redus (50-55 dBA), care le face sa fie ideale pentru cladiri de inaltimi medii sau mici.
In consecinta, exista cate un tip de lift pentru fiecare aplicatie si un motor electric pentru fiecare lift, iar in timp pe masura ce ambele tehnologii vor evolua ne putem astepta la din ce in ce mai multe inovatii care sa imbunateasca viteza, greutatea si siguranta acestora.
Dar, motoarele electrice nu sunt suficiente pentru punerea in miscare a unui lift. Asta, in principal, din cauza numarului foarte mare de rotatii pe minut pe care acestea il dezvolta: 3000 rpm, 1500 rpm, 1000 rpm sau 750 rpm. Va imaginati, ca astfel de viteze in cazul lifturilor, si in special al celor de persoane, ar fi catastrofale. Inginerii s-au gandit insa la o solutie, o inventie straveche care poate fi folosita pentru reducerea vitezei dezvoltate de motoarele electrice: reductorul melcat.
Acest timp de motoreductor nu este altceva decat un surub presat pe o roata cilindrica cu dintii curbati si dispusi in unghi. Motorul electric prin intermediul axului va roti melcul, iar lama spiralata a acestuia va pune roata in miscare.
In mod obisnuit reductoarele melcate sunt formate dintr-un melc de otel si o roata de alama, motivul din spatele alegerii a doua materiale diferite este usurinta de reparare. Datorita fortei de frecare dintre cele doua componente si a dificultatii lubrifierii adecvate a angrenajului, gradul de uzura este destul de mare, iar in timp atat melcul cat si roata se vor deteriora si vor trebui schimbate. Prin folosirea alamei sau a altui tip de metal mai moale, roata dintata, care este usor de inlocuit devine sacrificabila. Astfel, gradul de uzura nu va mai fi atat de pregnant la nivelul melcului si va scapa aproape neatins din macinarea constata intre el si roata si nu va mai trebui sa fie inlocuit la fel de des, prelungindu-se durata de viata a intregului angrenaj.
Rezultatul acestei constructii este schimbarea modului in care se face miscarea rotationala (90 de grade) si planul in care are loc miscarea, dar mai ales reducerea vitezei motorului de la 1,5 ori pana la mii de ori. Aceasta proprietate de reducere a vitezei are si un efect secundar: cresterea cuplului (forta mecanica rotativa), astfel un lift care foloseste reductoare melcate va putea opera la sarcini mult mai mari decat cele care folosesc alte tipuri de reductoare.
O alta proprietate a reductoarelor melcate, care le face sa fie indispensabile atunci cand este vorba de lifturi, este inabilitatea de a inversa directia de functionare. Datorita fortei de frecare dintre roata dintata si melc, este aproape imposibil pentru o roata dintata careia i se aplica o forta sa puna in miscare melcul. Pe un angrenaj standard, input-ul si output-ul se pot inversa daca este aplicata suficienta forta. Aceasta creaza nevoia montarii unui dispozitiv suplimentar de blocare la angrenajele standard, care complica setul, crescandu-se sansele aparitiei unor defectiuni. Proprietatea de autoblocare face din reductoare melcate o alegere ideala pentru multe aplicatii unde este imperativ ca directia de functionare sa nu se poata inversa: lifturi, macarale, scari rulante sau porti de securitate.